marți, 20 martie 2012

da...:|

Da..cum sa nu..toate se strang asa deodata...parca s-ar fi inteles...

Eram dezamagita si inainte de tot ceea ce ma inconjoara..insa acum sunt depresiva...nu mai vreau sa vad pe nimeni si nimic..vreau sa stau eu si cu mine...si mai nou...cu un motanel...pentru care incep sa pun suflet...(eu...aia care nu am suportat niciodata pisicile)..

Surprinsa de atitudinea lui aseara..si mai ales de ieri..insa astazi dezamagita..si gata...astazi am renuntat la el...Stiu ca o sa fie mereu in preajma mea..insa nu-l mai vreau al meu...chiar nu e de mine...

Am 3 luni de zile in care nu am schimbat nici o vorba cu mama..oare ce mai face? ei ii este dor de mine??eu astazi tot am vrut sa o sun de vreo cateva ori..insa m-am oprit la timp..

Nu mai suport prietenii fictivi din viata mea...si cei ce vor sa fie in preajma mea ii indepartez...De ce oare??`Atatea "probleme" am ca nu imi mai vad capul...dar poate ca nici macar nu vreau sa-l vad..Sunt depresiva..nu mai vreau....chiar nu mai vreau..Nu stiu ce sa fac cu viata mea...cred ca mai bine as face-o marunta...si as arunca-o la caini...si poate asa ar fi cel mei bine...Si maine..maine cred ca o sa fie apogeul meu in materie de nervi..:D..asa am eu o presimtire...din nou...oare de ce?....

Dumnezeule mare...cum sa trec peste toate astea???zambetul e la locul lui...insa sufletul s-a evaporat..si in curand si eu cu el....O sa ma duc unde vad cu ochii...cred...

4 comentarii:

  1. Vor veni si zile mai bune, sunt sigur de asta. De ce eziti sa o suni pe mama ta? Pana una alta ai grija de tine.

    RăspundețiȘtergere
  2. povestea e lunga...dar nici din partea ei nu exista nici macar o incercare de a lua legatura cu mine...vorba aia..eu totusi sunt copilul ei..;)...Multumesc;)

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu zic sa incerci sa vorbesti cu ea, macar o data, sa vezi in ce ape va scaldati.

    RăspundețiȘtergere